Bulgaria
Report Year
Organization
Website
Vera STAEVSKA[1]:
Raport de țară privind societatea informațională: Bulgaria
Tehnologia informației și schimbările climatice
In: Reconect, Vol. 2, Nr. 3, 2010 (185–191) www.reconect.org
Introducere
În timp ce reţelele de organizații neguvernamentale (ONG) importante din Bulgaria – ca de exemplu BlueLink – au stimulat de o vreme folosirea tehnologiilor convenţionale şi inovative ale informaţiei şi ale comunicaţiilor (TIC) în munca ecologiştilor, discuţiile privind deşeurile electrice şi electronice (sau e-waste), TIC-uri şi schimbările climatice abia încep să apară în discursul public al societății bulgare.
Managementul deşeurilor electrice şi electronice este tratat în mod formal de legislaţia naţională, prin aplicarea Directivei Parlamentului European şi a Consiliului Europei privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) [3] – dar punerea în aplicare întâmpină multe probleme. Mai mult, reglarea TIC intră rareori în atenţia dezbaterilor din Bulgaria privind schimbările climatice şi deşeurile electrice şi electronice. Tehnologiile convenţionale şi inovative ale informaţiei şi ale comunicaţiilor sunt privite în primul rând ca un instrument pentru implementarea unor acţiuni ale societăţii civile pentru o schimbare pozitivă şi nu atât ca tehnologii consumatoare de energie şi echipamente poluante.
Pe de altă parte însă, firmele acordă importanţă crescândă tehnologiei şi s-au definit ca fiind responsabile, conştiente de schimbările climatice şi sensibile la problemele ocrotirii mediului, prin reducerea consumului lor de energie electrică şi folosirea TIC-urilor cu consum redus de energie – ceea ce economiseşte şi bani. Drept urmare a crescut şi piaţa tehnologiilor „verzi”. Mai mult, datorită avertizărilor repetate din partea Comisiei Europene privind administrarea ineficientă a deşeurilor în Bulgaria, implementarea politicilor de deşeuri electrice şi electronice a devenit subiect central atât pentru guvern cât şi pentru firmele autorizate să recicleze deşeurile electrice şi electronice. Au fost introduse pe piaţă programe e-waste prin oferte de tip trade-in care ajută firmele de administrare a deşeurilor electrice şi electronice să-şi atingă cotele şi de asemenea să învigoreze comerţul prin preţuri mai accesibile la echipamentele noi pentru consumatorul de masă.
Politici şi context legislativ
Începând cu anul 2008, în Bulgaria TIC-urile au fost asociate mai ales cu rolul social din ce în ce mai important al noilor medii (bloguri, online media etc.), iar presiunea legislativă şi politică în direcţia violării confidenţialităţii comunicaţiilor pe internet a alarmat opinia publică. Având în vedere aceste circumstanţe, anii 2009 şi 2010 au fost marcate de un guvern nou care nu a schimbat cursul proceselor negative moştenite. Nici nu a încercat să prevină monopolizarea netransparentă continuă din tot anul în sfera mediei tradiţionale şi electronice: anul 2009 a fost marcat de terminarea modelelor de media electronică orientate spre dezbaterea publică (de ex. RE:TV [4] şi Radio France International-Bulgaria).[5] În timp ce atât libertatea mediilor online cât şi cea a celor tradiţionale a fost văzută ca fiind problematică de observatori naţionali [6] şi internaţionali[7] – în termeni de autocenzură şi monopoluri – activiştii internetului şi bloggerii oferă o alternativă. După aproape doi ani de lobby pentru schimbări în Legea privind Comunicarea Electronică, noile reglementări stabilesc accesul guvernamental la datele personale – contrar alternativei promise de noul guvern înainte de alegerile din 2009.
Efectele pozitive ale problemelor politice continue în această sferă sunt capacitatea crescută a societăţii civile de a organiza o reacţie publică puternică şi iniţierea unui dialog cu diferitele partide de opoziţie pentru a preveni schimbările legislative drastice (de ex. protestele publice şi campania de informare din decembrie 2009 şi ianuarie 2010 [8] împotriva amendamentelor propuse la Legea privind Comunicaţiile Electronice). Protestele civile au avut succes prevenind acordarea accesului poliţiei la datele de trafic, dar nu au reuşit să prevină adăugarea termenului de „crimă computerizată” la cel de „crimă gravă” ceea ce dă drept curţii de a acorda procurorilor acces la informațiile cu privire la traficul de date. [9] Coaliţia de protest din decembrie /ianuarie a fost condusă de nou-înfiinţatul partid politic, apărut în sânul activismul ecologic revitalizat: „Verzii”, având și suportul unor personalități de vază din blogosfera bulgară. Acest fapt a semnalat legătura importantă dintre cauza environmentalistă şi folosirea TIC-urilor în Bulgaria.
Se pot considera evoluţii de politică la fel de relevante şi instrumentele TIC în e-administraţie, pe care a guvernul început să le aplice în acord cu politicile TIC ale UE. Însă e-administraţia din Bulgaria este destinată în principal pentru facilitarea comunicării dintre guvern şi cetăţeni, iar aspectul ecologic al TIC este neglijat. La începutul anului 2010 a fost introdusă o platformă de e-administraţie integrată [10] de către Ministerul Transporturilor, Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor din Bulgaria (MTTIC). Un alt efort al autorităţilor – în conformitate cu politicile comunitare – este Programul Operativ pentru Capacitate Administrativă finanţată de Uniunea Europeană, care favorizează proiecte de e-administraţie şi e-servicii pentru cetăţeni şi societăţi comerciale. [11]
Aplicarea Directivei UE privind deșeurile electrice și electronice
Directiva UE privind deşeurile electrice şi electronice se face simţită în Bulgaria doar pe hârtie. [12] Directiva DEEE este menită atât reducerii volumului producţiei de echipamente electrice şi electronice, cât şi încurajării populaţiei de a refolosi, recicla şi recupera acestea. Directiva stipulează ca ori firmele înseşi să aplice aceste măsuri, ori să delege sarcina reciclării oricăror deşeuri electrice şi electronice produse la organizaţii afiliate (aşa-numitele „organisme colective”). În Bulgaria această problemă este supervizată de administraţia naţională reprezentată de o întreprindere de stat denumită Întreprinderea de Gestionare a Activităţilor pentru Protecţia Mediului (PUDOOS), [13] în sarcina căruia revin în mod obişnuit proiectele de administrare a politicii ecologice. Această întreprindere este cea mai înaltă instanţă responsabilă pentru activităţile legate de Directiva comunitară DEEE. PUDOOS reportează anual la nivel naţional despre taxele încasate după deşeurile electrice şi electronice, volumul deşeurilor electrice şi electronice tratate, respectiv în privinţa activităţilor de colectare şi reciclare pe care le finanţează PUDOOS.
Articolul 17 (3) din Legea naţională privind Utilizarea DEEE[14] stipulează că orice producător trebuie să plătească o taxă după produs la PUDOOS pentru deşeurile electrice şi electronice. Prin achitarea acestei taxe firmele sunt scutite de alte responsabilităţi. Conform Asociaţiei Bulgare de Electrotehnică şi Electronică (BASEL), această taxă nu intră în bugetul de stat ci într-un cont separat deţinut de Ministerul Mediului şi Apelor (MOSV). BASEL însă se plânge că MOSV nu explică după ce criterii se calculează taxa pe produs şi bănuieşte că ministerul cheltuieşte taxa de deşeuri electrice şi electronice pe produse pentru alte scopuri decât administrarea deşeurilor electrice şi electronice.
Directiva comunitară DEEE oferă doar două metode de gestiune a deşeurilor electrice şi electronice: ori îşi colectează compania producătoare propriile deşeuri electrice şi electronice, ori se formează o corporaţie colectivă din diferite companii ce asigură efectuarea activităţilor necesare de gestionare a deşeurilor electrice şi electronice. Însă în Bulgaria companiile autorizate de către MOSV pentru gestionarea deşeurilor electrice şi electronice nu s-au organizat efectiv în corporaţii colective din partea producătorilor. O altă problemă elementară este că nu s-au definit acţiuni clare pentru gestionarea deşeurilor electrice şi electronice.
Conform acestei directive, producătorii au obligaţia de a accepta un echipament, dacă un client vrea să îl trimită înapoi. Trebuie să organizeze acest lucru prin contracte semnate cu comercianţii. Producătorii sunt de asemenea obligaţi prin această directivă să finanţeze colectarea şi reciclarea propriilor produse. Nici una dintre aceste acţiuni nu se impune în prezent societăţilor din Bulgaria.
Măsura în care taxa pe produse colectată nu este cheltuită pe iniţiative de gestionare a deşeurilor electrice şi electronice este sugerată şi de faptul că în toată Bulgaria există o singură unitate de gestionare a deşeurilor electrice şi electronice: cea din Nadin, care a fost construită în 2009 şi nu este încă operaţională. În ceea ce priveşte tratarea componentelor periculoase din deşeurile electrice şi electronice, în mare parte Bulgaria exportă aceste componente către alte ţări UE. [15] Putem conclude deci că în Bulgaria nu sunt luate măsuri reale în privinţa deşeurilor electrice şi electronice, iar prevederile legislative implementează doar în mod nominal Directiva comunitară DEEE.
Totuşi, în cursul anului 2009 a crescut în mod semnificativ numărul firmelor de reciclare autorizate, ceea ce dă speranţa că se va forma competiţia şi se vor oferi servicii reale în domeniul gestionării deşeurilor electrice şi electronice.
TIC-uri pentru cauze ecologice
Anul trecut instituţii guvernamentale au finanţat iniţiative-pilot de lansare care utilizează TIC-uri în protecţia mediului înconjurător, în conformitate cu politica ecologică.[16] Pe de altă parte însă subvenţionarea de stat este ineficientă de obicei. Prin discursul său, statul suportă proiectele societăţii civile, dar îi lipseşte bugetul pentru acţiuni concrete. Astfel se explică faptul că instituţiile doar îşi dau acordul, dar nu reacţionază în nici un fel la eforturile societăţii civile, cum ar fi introducerea aplicaţiilor TIC pentru mediul înconjurător.
Un exemplu de iniţiativă foarte reuşită este Spasi gorata („Salvaţi pădurea” în bulgară), [17] care a fost iniţiată de BlueLink şi finanţată de ONG-uri ecologiste din Bulgaria şi de Agenţia Forestieră Executivă a guvernului bulgar.[18] Spasi gorata este o platformă Internet pe care cetăţenii pot posta alerte privind activităţile de tăiere ilegale. [19] Tăierea ilegală ocupă un loc ridicat în agenda publică şi este de asemenea o problemă în dezbaterile pe tema noii Legi a Pădurilor. Postarea pe Internet a alertelor de tăieri ilegale a încurajat monitorizarea administraţiei forestiere de către societatea civilă şi a avut un efect semnificativ de conştientizare şi de prevenţie în câteva regiuni păduroase importante cum ar fi Samokov şi Velingrad. Totuşi, Spasi gorata nu este utilizată în mod regular de către Agenţia Forestieră Executivă pentru combaterea şi pedepsirea tăierilor ilegale.
Iniţiativa Spasi gorata combină instrumente tradiţionale şi inovative interactive ce necesită acţiuni online care în final facilitează o participare sustenabilă în lumea reală „offline”. S-a dovedit a fi relevantă pentru societatea civilă bulgară în mod general, şi iniţiative similare au fost lansate şi în alte domenii ale sectorului ecologist.
Coaliţia „Pentru Natură” a ONG-urilor ecologiste menţine o pagină web foarte interactivă [20] şi testează o platformă TIC pe Internet pentru gestiune şi control al sarcinilor voluntare. Organizaţia „Veloevolution” preocupată de promovarea transportului urban sustenabil foloseşte o varietate de instrumente TIC pe pagina sa web, [21] ceea ce face posibil să se formeze grupuri de lucru online pe anumite sarcini. O altă platformă online activistă care face posibilă postarea pe Internet a alertelor privind folosirea abuzivă a fondurilor publice a fost creată în parteneriat cu BlueLink de Coaliţia pentru Folosirea Sustenabilă a Fondurilor Europene. [22] Anul trecut s-a format o reţea întreagă de iniţiative pentru educaţie sustenabilă şi permacultură. [23] Majoritatea membrilor locuiesc în regiuni izolate rurale şi montane, deci coordonarea şi colaborarea lor se realizează în principal prin Internet (agendă de sarcini online, liste de corespondenţă etc.). BlueLink lucrează acum la o platformă de activism online care se adresează necesităţilor cetăţenilor pentru comunicarea online şi va asigura mai multe instrumente TIC inovative pentru activismul ecologist. Platforma va fi deschisă şi va putea fi folosită ca centru de comunicaţie şi spaţiu de activitate pentru diferite cauze civile, disponibilitatea sa fiind anticipată pentru sfârşitul lunii iulie 2010 la adresa www.grajdani.eu . Iniţiative online similare cu caracteristici interactive au fost lansate de organizaţii lucrând la educaţia pentru sustenabilitate, destinată tineretului şi copiilor. [24]
În afara societăţii civile, s-a observat şi interesul sferei de afaceri în domeniul TIC-urilor ecologice, ca de exemplu utilizarea datelor Sistemelor Informatice Geografice (GIS) în gestionarea resurselor naturale. Un proiect comercial foarte recent a fost elaborat în parteneriat cu administraţia a două parcuri naţionale [25] pentru implementarea în Bulgaria a Directivei comunitare INSPIRE.[26] Pentru minimalizarea monopolizării sferei ecologice (de ex. gestionarea tuturor planurilor administrative în sectorul forestier este efectuată de compania naţională „Agrolesproject”),[27] este nevoie de mai multe parteneriate publice-private în registrele de date GIS online.
Gestionarea deşeurilor electrice şi electronice
Până la formarea prezentului guvern în august 2009, MOSV a monopolizat sfera deşeurilor electrice şi electronice prin autorizarea a două firme pentru efectuarea colectării şi reciclării tuturor deşeurilor electrice şi electronice: Ekobultech şi Eltechresource. Deşi autorizaţi de către MOSV ca întreprinderi în interesul comunității pentru asigurarea gestiunii deşeurilor electrice şi electronice, aceste două companii au avut doar relaţii pur contractuale cu firmele producătoare de deşeuri electrice şi electronice şi nu au fost create de acestea din urmă. Producătorii şi-au plătit taxele de deşeurile electrice şi electronice la Ekobultech şi Eltechresource în loc de PUDOOS, astfel scăpând mai ieftin. În schimb aceste companii le administrau documentele (justificând cantităţile de deşeuri electrice şi electronice gestionate, așa cum cere legea). Acest mecanism a fost eficient doar pe hârtie şi nu s-a concretizat nici un fel de măsuri reale de gestiune a deşeurilor electrice şi electronice.
În cursul anului 2009 MOSV a ridicat în mod semnificativ numărul companiilor autorizate – în prezent sunt şaisprezece, ultimele patru autorizaţii fiind eliberate în decembrie 2009. Competiţia pare să aibă ca scop îmbunătăţirea serviciilor de gestionare a deşeurilor electrice şi electronice, această interpretare fiind susţinută şi de revocarea recentă de către MOSV a autorizaţiei uneia dintre noile firme de deşeuri electrice şi electronice, care fusese autorizată pentru reciclarea bateriilor. [28]
Importanţa deşeurilor electrice şi electronice pare să fie tot mai evidentă şi publicului larg, iar mass media a inițiat dezbateri pe această temă. Se pare însă că cea mai vizibilă parte a problematicii deşeurilor electrice şi electronice sunt momentan echipamentele electrocasnice, [29] respectiv, becurile şi bateriile electrice, după cum se poate observa din ultimele evoluţii: un nou centru pentru stocarea becurilor de iluminare lângă oraşul Tărgovişte, Bulgaria şi o campanie de colectare a bateriilor electrice la Universitatea din Sofia.
În ceea ce priveşte cheltuirea sumei provenite din taxa pe deşeuri electrice şi electronice, încasările totale din această taxă intrate în bugetul de stat în anul 2009 au însumat 1.096.011 BGN (aproximativ 702.000 USD) şi nu s-a finanţat nici un proiect de gestionare a deşeurilor electrice şi electronice în cursul anului 2009. [30]
Cu privire la activitatea firmelor autorizate să recicleze, calculatoarele reprezintă doar o preocupare marginală în cadrul unor proiecte de colectare a deşeurilor electrice şi electronice (colectări de la domiciliu în urma apelurilor telefonice ale cetăţenilor; programe „trade-in” oferind preţuri avantajoase pentru returnarea echipamentelor uzate în magazinele companiilor partenere). [31] Gestionarea deşeurilor reprezentate de calculatoarele stocate a fost prevăzută ca parte a activităţilor viitoare la uzina din Nadin care a fost inaugurată oficial în iunie 2010. [32]
„Greenwashing” şi marketingul „de înverzire” practicat de firme: abordări TIC „ecologice” contestabile
Deoarece sectorul ecologic este cel mai influent segment al societăţii civile din Bulgaria, susţinerea cauzelor ecologiste creşte legitimitatea companiilor bulgăreşti şi este un model eficient de publicitate, îndreptată către grupul crescând al consumatorilor-ţintă cu conştiinţă ecologică. Această abordare a fost folosită de numeroase companii cu o reputație îndoielnică în Bulgaria. De exemplu, principalul investitor [33] într-un proiect pentru o staţiune turistică dedicată sporturilor de iarnă ce a condus la despădurirea Parcului Naţional Pirin a înfiinţat în 2009 o fundaţie de „protecţia mediului” [34] pentru legitimarea noului său plan de investiţie într-o staţiune de schi în Parcul Naţional Vitoşa, ceea ce implică din nou despăduriri şi construcţii ilegale într-o regiune ocrotită.
Referitor la sfera TIC-urilor verzi, opinia publică privind inovaţiile tehnice care contribuie la protecţia mediului este pozitivă, aşa cum se poate observa din numărul tot mai mare de bloguri şi iniţiative ale societăţii civile preocupate de această temă. [35] În acest context „politic-corect” al TIC-urilor verzi a devenit o metodă a promovării mărcilor folosirea discursului de „sustenabilitate” acceptat general, cum ar fi de pildă încurajarea unor practici de management care economisesc energie electrică, inclusiv prin utilizarea echipamentelor TIC economice. O tendinţă similară a apărut chiar şi sub masca societăţii civile: promovarea unor acţiuni ecologice (de ex. plantarea copacilor) a fost acompaniată de marketingul unor anumite mărci de îmbrăcăminte sau alimente, cum a fost cazul iniţiativei foarte populare „Gorichka” („Tufăriş” în bulgară). [36] Deoarece produsele „verzi” se dovedesc un model de marketing cu succes, comercianţii TIC accentuează că noile lor produse sunt mai verzi,[37] iar clienţii trebuie să le cumpere din acest motiv, chiar şi dacă vechile lor echipamente le satisfac nevoile. Această practică de afaceri duce într-un final la un stil de viaţă consumatoristă care contrazice în mod direct logica TIC-urilor ecologice: protejarea resurselor naturale. În general utilizarea hardware-lor mai eficiente din aspect energetic este o evoluţie pozitivă în practicile comerciale, atât timp cât rezultă în mod inevitabil în scăderea impactului uman asupra mediului. Totuşi este îndoielnic ca introducerea hardware-lor TIC ecologice ar fi atât de populare dacă totodată n-ar avea ca rezultat şi economisiri financiare.
Pași de făcut
Pentru ca societatea civilă bulgară să reacţioneze adecvat la evoluţiile recente în legătură cu TIC-uri şi sustenabilitatea mediului, trebuie să ne orientăm către următoarele măsuri:
· Instrumentele de acţiune online pentru cauzele ecologice trebuie să fie recunoscute formal de instituţiile statului, iar alertele online ale ONG-urilor trebuie tratate ca documente administrative înaintate de cetăţeni.
· Registrele naţionale online trebuie făcute accesibile, iar datele GIS trebuie utilizate în protecţia mediului.
· Gestiunea deşeurilor electrice şi electronice necesită o monitorizare mai eficientă din partea statului şi trebuiesc construite unităţi eficiente şi inovative pentru tratarea deşeurilor electrice şi electronice. În acest scop PUDOOS trebuie de asemenea monitorizat şi obligat să furnizeze dovezi că taxele pe deşeuri electrice şi electronice sunt folosite într-adevăr pentru reciclarea deşeurilor electrice şi electronice.
· „Tehnologia verde” promovată de companii trebuie dezbătută sub aspectul impactului real asupra mediului şi nu doar prezentată vag ca „ecologică”. Este nevoie de mai multe informaţii practice privind tehnologia sustenabilă şi trebuie pus accentul pe utilizabilitatea şi accesibilitatea TIC-urilor verzi, din perspectiva consumatorilor obişnuiţi.
[1] Bluelink Information Network, project manager ( www.bluelink.net), doctor în sociologie.
[2] Raport tradus de HUBBES László Attila, PhD, lector la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca. Raportul original: http://www.giswatch.org/sites/default/files/gisw2010_en.pdf
[3] Directiva DEEE este Directiva Comunităţii Europene Nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), care împreună cu Directiva privind restricţia substanţelor periculoase (RoHS) Nr. 2002/95/CE a devenit lege europeană în februarie 2003 care fixează puncte ţintă pentru colectarea, reciclarea şi recuperarea tuturor tipurilor de produse electronice. Pentru mai multe informaţii a se vedea: ec.europa.eu/environment/waste/weee/index_en.htm
[4] O televiziune privată bulgară online centrată pe teme de dezbatere publică www.retv.bg
[5] O analiză a organizaţiei Human Rights Bulgaria este disponibilă aici: humanrightsbulgaria.wordpress.com-/%D0%B8%D0%B7%D1%80%D0%B0%D0%B7%D1%8F%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B5
[6] www.freedomhouse.org/template.cfm?page=251&year=2009; http://en.rsf.org/report-bulgaria,96.html
[7] www.svobodata.com/page.php?pid=3094&rid=31; http://ivo.bg/2010/05/30; www.mediapool.bg/show/?storyid=161869
[8] www.bluelink.net/en/index.shtml?x=42251; svobodata.org; www.bluelink.net/en/index.shtml?x=42264
[9] Aceste amendamente au fost votate în final pe data de 17 februarie 2010.
[10] www.bluelink.net/en/index.shtml?x=42490
[11] www.opac.government.bg/index.php?option=com_content&view=article&id=534:----31-q--------------q&catid=7:closedprocedures&Itemid=3&lang=en
[12] www.infoweek.bg/display.php?show_category=10&show_subcategory=10&open_article=1780
[13] www.moew.government.bg/funds/nat_env_fund.html
[14] www.moew.government.bg/recent_doc/legislation/waste/bg/Naredba_pazarEE.doc
[15] Vezi Todorova, D. (2009) Assessment of E-Waste in Bulgaria After EU WEEE Directive 2002/96, Teză de masterat la Universitatea de Tehnologie Chimică şi Metalurgie, Sofia, p. 5.
[16] Proiectul BlueLink www.spasigorata.net în parteneriat cu Agenţia Executivă Forestieră, respectiv cu două Direcţii de Parcuri Naturale finanţând un proiect de aplicare date GIS în implementarea Directivei comunitare INSPIRE în Bulgaria. www.ursit.com/all/nasdi/initiative.html
[18] www.spasigorata.net/partners
[19] O idee similară cu Spasi gorata a fost lansată de Google în 2009, dar nu este încă funcţională. Vezi: earth2tech.com/2009/12/10/copenhagen-google-launches-forest-monitoring-tool/
[22] www.fesbg.org/node/add/signal
[24] www.futurefriendly.bg şi www.gudevica.org/moodle/mod/wiki/view.php?id=391
[25] www.ursit.com/all/nasdi/initiative.html
[26] Directiva INSPIRE, în vigoare din 15 mai 2007, are ca scop crearea infrastructurii de date spaţiale a UE. Acesta va face posibilă împărtăşirea datelor spaţiale de mediu între organizaţiile sectorului public şi va facilita accesul public la aceste informaţii în toată Europa. Pentru mai multe informaţii: www.inspire.jrc.ec.europa.eu
[28] www.bluelink.net/index.shtml?x=42654
[29] paper.standartnews.com/bg/article.php?d=2009-11-24&article=303091; eltechresource.com; www.ecobultex.com/?page=news&id=20
[30] www2.moew.government.bg/recent_doc/funds/predpriatie/godishen_otchet_pudoos_2009.doc
[31] www.bluelink.net/index.shtml?x=41800; paper.standartnews.com/bg/article.php?d=2009-11-24&article=303091; news.ibox.bg/news/id_1239947346
[32] nadin.bg/?page=dei&id=3&lang=2; www.seenews.com/news/latestnews/bulgarianmetalcompanynadinopens20_5mlneurorecyclingplant-173752
[34] topbloglog.com/blogs/prirodata.com
[35] De ex. greentech-bg.net; greenjotter.org; www.passive.bg; www.bpva.org
[37] De ex. Philips, prin cuvintele “sustenabilitate” şi “verde” afişate peste tot pe pagina lor web în toate limbile ( www.philips.com/global/index.page), iar Siemens lăudându-se cu “gama lor de produse ecologice” ( www.siemens.com/about/en/worldwide/bulgaria_1154594.htm) şi “[s]ustenabilitatea ca pilon central al strategiei noastre de corporaţie” ( www.siemens.com/entry/cc/en).