Institutional overview

Authors: 

Organization: 

Ethiopian Free and Open Source Software Network (EFOSSNet)

Tehnologia informației și schimbările climatice: prezentarea instituţiilor-cheie[1]

In: Reconect, Vol. 2, Nr. 3, 2010 (155–160) www.reconect.org

Introducere

Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (Intergovernmental Panel on Cimate Change, IPCC) al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) constituie instituţia-lider în ceea ce priveşte interesul şi mişcarea globală în legătură cu schimbările climatice. IPCC a fost fondat în 1989 de către Organizaţia Mondială de Meteorologie (World Meteorological Organization) şi de către Programul pentru Mediu al ONU (United Nations Environment Program, UNEP) şi de atunci a iniţiat o serie de consultaţii şi decizii ce au avut ca scop mai buna înţelegere a cauzelor şi efectelor schimbărilor climatice, a modalităţilor de luptă împotriva acestora, precum şi a strategiilor de adaptare la schimbările climatice [2].

ONU a iniţiat şi Convenţia-cadru cu privire la Schimbarea Climei (United Nations Framework Convention on Climate Change, UNFCCC) [3] care se bucură de o ratificare aproape universală, fiind adoptată de 194 părţi (193 de state şi o organizaţie regională pentru integrare economică). UNFCCC stabileşte un cadru general pentru eforturile interguvernamentale în legătură cu provocările impuse de schimbarea climatică. Convenţia-cadru recunoaşte că sistemul climatic este o resursă comună a cărei stabilitate poate fi afectată de emisiile de CO2 şi de alte emisii cu efect de seră. Convenţia-cadru a intrat în vigoare începând din 21 martie 1994.

Lumea contemporană cunoaşte o serie de provocări legate de mediu şi climă. În acest context atenţia a fost îndreptată spre relaţia deopotrivă pozitivă şi negativă dintre tehnologiile informaţionale şi comunicaţioanale (TIC) şi mediu. O serie de organizaţii şi parteneriate internaţionale sunt implicate în examinarea acestor relaţii şi în propunerea de acţiuni şi politici menite să lupte împotriva impactului negativ al TIC asupra mediului. Totodată, sunt luate în considerare şi beneficiile pe care TIC le are pentru mediu. Acest articol furnizează o trecere în revistă a unor organizaţii şi a obiectivelor acestora în legătură cu relaţia dintre TIC şi mediu.

Instituţii-cheie

Partenerii Convenţiei-cadru al ONU cu privire la Schimbarea Climei se întâlnesc anual, începând din anul 1995, în cadrul a ceea ce se numeşte Conferinţa Părţilor (Conference of the Parties, COP), cu scopul de a evalua progresul în legătură cu lupta împotriva schimbării climatice. În 1997 a fost adoptat Protocolul de la Kyoto care a obligat ţărilor dezvoltate să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare în 2005 şi constituie la ora actuală o obligaţie internaţională bine-cunoscută în ceea ce priveşte eforturile împotriva schimbării climatice. Protocolul a introdus trei mecanisme inovatoare în legătură cu această luptă: comerţul cu emisii, implementarea comună şi mecanismul pentru dezvoltarea curată (clean development mechanism, CDM). În decembrie 2009, ONU a găzduit Conferinţa pe tema schimbării climatice la Copenhaga (COP 15) şi aici a luat naştere Acordul pentru Climă de la Copenhaga. Acesta nu conţine constrângeri obligatorii cu privire la lupta împotriva schimbării climatice şi a consecinţelor acesteia. La COP 15, secretariatul Convenţiei-cadru a organizat o expoziţie ce s-a focalizat asupra modului în care TIC poate să contribuie la conşientizarea schimbării climatice şi la acţiunile de stopare a acestui fenomen, deopotrivă în cazul ţărilor dezvoltate şi în cazul celor aflate în curs de dezvoltare.

Mai jos, oferim o trecere în revistă a activităţilor şi obiectivelor unor organizaţii selectate în legătură cu TIC şi durabilitatea mediului.

Comisia Europeană: Uniunea Europeană (UE) are câteva obiective ambiţioase în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020. Implicaţiile acestor obiective pentru TIC includ: utilizarea mai eficientă din punct de vedere energetic al produselor TIC, modul în care TIC poate contribui la realizarea de construcţii, produse de logistică şi reţelistică eficiente din punct de vedere environmental, modul în care TIC poate aduce contribuţii în ceea ce priveşte comerţul, consumul şi stilurile de viaţă mai prietenoase cu mediul[4] .

Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (International Telecommunication Union, ITU): ITU susţine că ,,metodologiile de evaluare a reducerilor de CO2 prin utilizarea de TIC trebuie standardizate”[5] . Uniunea este deja foarte activă în standardizare şi în realizarea de studii relevante cu privire la schimbarea climatică, în particular  eficienţa energetică (echipamentele TIC eficiente din punct de vedere energetic vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră) şi modalităţile prin care TIC poate contribui la lupta împotriva schimbării climatice. În ultimii ani, efortul ITU s-a concretizat şi în legătură cu aşa-numitele reţele ale generaţiei viitore (next-generation networks, NGNs), de la care se aşteaptă reducerea consumului de energie cu 40% în comparaţie cu reţelele de telefonie existente astăzi [6].

Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC): Potrivit IPCC, capacităţile de luptă împotriva şi adaptare la shimbarea climatică sunt dependente de circumstanţele socioeconomice şi de mediu, precum şi de disponibilitatea unor informaţii şi tehnologii. În acest sens, IPCC a definit tehnologia ca ,,aplicarea în practică a cunoştinţelor, cu scopul de a atinge obiective specifice şi care implică atât componente tehnice (de exemplu, hardware, echipamente), cât şi social-informaţionale (software, cunoştinţe şi deprinderi privind utilizarea echipamentelor)” . [7]

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD): OECD dezvoltă politici, realizează analize şi facilitează discuţiile la nivel internaţional în legătură cu utilizarea TIC în lupta cu provocările environmentale. Reluând Declaraţia Ministerială de la Seul al OECD din iunie 2008 în ceea ce piveşte impactul asupra mediului al TIC şi al acţiunilor politice aferente, în data de 8 aprilie 2010, consiliul OECD a emis o recomandare  în 10 puncte cu privire la TIC şi mediu. Aceste recomandări încurajează guvernele în direcția creşterii eficienţei ecologice a TIC [8].

Comisia Globală pentru Infrastructura Informaţională (The Global Information Infrastructure Commission, GIIC): Această organizaţie are ca şi misiune furnizarea către şi promovarea în sectorul privat – deopotrivă în ţările dezvoltate şi în cele aflate în curs de dezvoltare – a unor măsuri ce privesc investiţia în infrastructura informaţională. În 2008 GIIC a susţinut o întâlnire anuală la Tokyo, cu titlul ,,Puterea verdelui: pe viitor TIC va fi parte a problemei sau soluţiei?”. Raportul acestei întâlniri s-a concretizat sub forma Declaraţiei de la Tokyo şi conţine o serie de recomandări, de exemplu ,,scăderea impactului asupra mediului al TIC” şi ,,utilizarea TIC pentru scăderea impactului asupra mediului a altor sectoare”. Totodată, GIIC susţine că în atingerea acestor obiective este necesară schimbul de informaţie şi un plan de acţiune bazat pe analizele de piaţă şi recunoaşterea necesităţii pentru acţionarea rapidă[9] .

Iniţiativa Globală pentru e-Durabilitate (Global e-Sustainability Initiative (GeSi): GeSi este o asociaţie internaţională non-profit care se ocupă de durabilitate pe trei direcţii: direcţia socială, de mediu şi direcţia economică. GeSi este direcţionat spre industrie şi este deschisă spre participarea industriei TIC. Totodată, GeSi a dezvoltat parteneriate cu câteva organizaţii internaţionale, printre care UNEP, Reţeaua Europeană a Operatorilor de Telecomunicaţie (ETNO), Asociaţia US Telecom şi Coaliţia Electronic Citizenship, aceasta din urmă furnizând Codul de Conduită a Industriei Electronice (Electronic Industry Code of Conduct) [10] . GeSi a realizat un studiu cu privire la impactul TIC asupra schimbării climatice şi a oportunităţilor TIC în acest sens. Acest studiu constituie prima estimare comprehensivă a proiecţiilor în legătură cu amprenta de carbon a sectorului TIC până în 2020 [11].

Institutul Internaţional pentru Dezvoltare Durabilă (International Institute for Sustainable Development, IISD): IISD s-a ocupat încă din 2003 de relaţia dintre TIC şi dezvoltarea durabilă şi a emis recomandări politice cu privire la schibările climatice şi managementul resurselor naturale. IISD susţine că politicienii au subestimat impactul TIC asupra dezvoltării durabile (şi vice versa) [12] .

Organizaţia Naţiunilor Unite: Urmând îndemnul lansat de Secretarul General, conform căruia trebuie să urmăm exemple pozitive, în octombrie 2007  Biroul  de Coordonare al ONU (UN System Chief Executives Board of Coordination, CEB) a decis trecerea spre o organizaţie carbon-neutră. ONU prin agenţiile ei specializate şi prin comisiile regionale, în special Comisia pentru Africa,   realizează o serie de activităţi în domeniul TIC şi mediu. Acestea includ: acordarea de sprijin pentru GeSi, dezvoltarea unei metodologii standardizate cu privire la măsurarea impactului TIC asupra schimbării climatice, studii în domeniului e-mediului, seminarii şi ateliere ţinute în diferite regiuni cu scopul de a asista ţările în implementarea de standarde noi şi echipamente de radio şi TIC menite să reducă emisiile de gaze cu efect de   seră [13].

Fondul Mondial pentru Natură (World Wildlife Found, WWF): Misiunea WWF este acela ,,de a stopa degradarea mediului natural al planetei şi de a contribui la un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu mediul”. WWF a început să se preocupe de TIC în 2000 şi în acest sens lucrează cu alte organizaţii, inclusiv Forumul Economic Mondial care susţine că ,,soluţiile TIC au potenţialul de contribui cu o parte semnificativă la reducerea celor 98% emisii care mai rămân (o referire la faptul că TIC şi produsele TIC sunt responsabile pentru 2% din totalul de emisii de gaze cu efect de seră) [14] . Un raport ETNO/WWF notează că TIC poate fi un factor important în direcţia combaterii schimbării climatice şi trebuie implicat în acest sens, fiindcă este vorba despre un sector în care schimbările se produc rapid şi sunt angajaţi oameni creativi. Raportul furnizează inclusiv un plan de acţiune pentru sectorul TIC cu privire la obiectivele de atins până în 2010 şi 2020. Obiectivul pentru 2010 vizează ca prin utilizarea TIC să se reducă cu 50 de milioane de tone emisiile globale de CO2.

Concluzii

Este cât se poate de evident că TIC joacă un rol semnificativ în lupta împotriva schimbării climatice, în eforturile de monitorizare şi adaptare şi înlesneşte reducerea unei părţi importante din cele 98% emisii de gaze cu efect de seră. Fireşte, se pune şi problema limitării amprentei ecologice a însuşi sectorului TIC, dar  este şi mai crucial rolul TIC în înlesnirea eficienţei energetice şi a limitării efectelor negative asupra mediului al întregului sector industrial. Instituţiile joacă un rol important în selectarea şi implementarea aplicaţilor TIC la nivel naţional, regional şi internaţional [15].

În contextul de faţă este necesar ca diferitele instituţii să evidenţieze acele arii de activitate în care, prin utilizarea TIC, se poate limita impactul asupra schimbării climatice. Totodată, în legătură cu sectorul TIC trebuie intensificate cercetarea, dezvoltarea, inovaţia, dezvoltarea capacităţilor, standardizarea, conştientizarea şi activităţile de advocacy şi implementarea de politici.

Încă suntem în urmă cu privire la instituirea de bune practici cu privire la eficienţa energetică, cum de exemplu s-a reuşit acest lucru la nivelul ONU. Din moment ce instituţiile publice sunt utilizatorii pe scară largă ale produselor şi tehnologiilor TIC, iniţiativele de tip bune practici pot contribui la economisirea de energie şi la reducerea efectelor negative pentru mediu. În consecinţă, o abordare multi-perspectivală la nivel internaţional este de o importanţă majoră şi în acest sens.

Summit-ul Mondial privind Societatea Informaţională (The World Summit on the Information Society, WSIS) a iniţiat o astfel de abordare care trece dincolo de cea a ONU. WSIS furnizează o platformă globală în care guvernele, agenţiile ONU, sectorul privat şi societatea civilă sunt aduşi laolată cu scopul de a elabora a viziune şi o înţelegere comună asupra societăţii informaţionale, pentru a adopta o declaraţie, un plan de acţiune şi o agendă care să faciliteze creşterea efectivă a societăţii informaţionale. Planul iniţiat de WSIS susţine că ,,guvernele şi alţi factori-cheie, trebuie încurajaţi în utilizarea şi promovarea TIC ca şi instrument de protecţie a mediului şi utilizare sustenabilă a resurselor naturale”. Organizaţia Mondială de Meteorologie a fost propusă ca şi moderator/facilitator al acestor eforturi de e-mediu. Cofacilitatorii includ Organizaţia Mondială a Sănătăţii (World Health Organization), UNEP, Programul Habitat al ONU,  Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (ITU) şi Organizaţia Internaţională pentru Aviaţie Civilă.

Bibliografie

European Commission (2008): European Policies for ICTs in a Low-Carbon Society. Presentation made by Peter Johnston to the joint OECD/Danish National IT and Telecom Agency Workshop on ICTs and Environmental Challenges, Copenhagen, Denmark, 22-23 May 2008. [online] <http://www.oecd.org/dataoecd/42/28/40833630.pdf>

Global e-Sustainability Initiative (GeSI) (2008): ICT key driver to a low-carbon society: The need for the right policy framework. Presentation made by Luis Neves to the joint OECD/Danish National IT and Telecom Agency Workshop on ICTs and Environmental Challenges, Copenhagen, Denmark, 22-23 May 2008. [online] < www.oecd.org/dataoecd/42/27/40833651.pdf >

Global Information Infrastructure Commission (GIIC) (2008): The GIIC Tokyo Declaration. 25 April 2008. [online] < www.biac.org/members/iccp/mtg/2008-06-seoul-min/GIIC_Tokyo_Declaration.pdf >

Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) (2007): Climate Change 2007: Synthesis Report. Geneva [online] < www.ipcc.ch/ipccreports/index.htm >

International Institute for Sustainable Development (IISD) (2008): ICTs, Adaptation to Climate Change, and Sustainable Development at the Edges: An IISD Commentary. Winnipeg, Canada. [online] < www.iisd.org/pdf/2008/com_ict_climate.pdf >

International Telecommunication Union (ITU)(2007): ICTs and Climate Change: ITU-T Technology Watch Report #3. Geneva

Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2008): Addressing Environmental Challenges: The Role of Information and Communication Technologies (ICTs) and the Internet, OECD, Paris. www.oecd.org/dataoecd/25/55/42911620.pdf

Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2010): Recommendation of the Council on Information and Communication Technologies and the Environment. Geneva

Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2009): Measuring the Relationship between ICT and the Environment. Geneva

Ospina, A. V. –Heeks, R. (2010): Linking ICTs and Climate Change Adaptation: A Conceptual Framework for e-Resilience and e-Application. Manchester: University of Manchester [online] < www.niccd.org/ConceptualPaper.pdf>

Scholl, Reinhard (2009): ITU and Climate Change: Standardization Landscape. Presentation to the ETSI Green Agenda Seminar. Cannes, France, 26 November 2009. [online] < docbox.etsi.org/Workshop/2009/200911_GREENAGENDA/03Scholl_ITUandClimateChange.pdf>

United Nations System Chief Executives Board for Coordination (2008) Acting on Climate Change: The UN System Delivering as One, United Nations, New York.

[1] Raport tradus din limba enlgeză de Laura NISTOR, lector la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca. Raportul în limba engleză la http://www.giswatch.org/institutional-overview/2010-icts-and-environmental-sustainability/institutional-overview

[2] Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) < www.ipcc.ch/organization/organization_history.htm>

[3] www.unfccc.int

[4] European Commission (2008) European Policies for ICTs in a Low-Carbon Society, presentation made by Peter Johnston to the joint OECD/Danish National IT and Telecom Agency Workshop on ICTs and Environmental Challenges, Copenhagen, Denmark, 22-23 May 2008. www.oecd.org/dataoecd/42/28/40833630.pdf

[5] Scholl, Reinhard (2009) ITU and Climate Change: Standardization Landscape, presentation to the ETSI Green Agenda Seminar, Cannes, France, 26 November 2009. docbox.etsi.org/Workshop/2009/200911_GREENAGENDA/03Scholl_ITUandClimateChange.pdf

[6] International Telecommunication Union (2007) ICTs and Climate Change: ITU-T Technology Watch Report #3, ITU, Geneva.

[7] Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) (2007) Climate Change 2007: Synthesis Report, IPCC, Geneva. www.ipcc.ch/ipccreports/index.htm

[8] Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2010) Recommendation of the Council on Information and Communication Technologies and the Environment, OECD, Geneva.

[9] Global Information Infrastructure Commission (GIIC) (2008) The GIIC Tokyo Declaration, 25 April 2008. www.biac.org/members/iccp/mtg/2008-06-seoul-min/GIIC_Tokyo_Declaration.pdf

[10] The Electronic Industry Code of Conduct was initially developed by a number of companies engaged in the manufacture of electronics products between June and October 2004. Participating companies included Celestica, Dell, Flextronics, HP, IBM, Jabil, Sanmina SCI, and Solectron. For more information, see also www.juniper.net/us/en/local/pdf/investor/electronic-industry-code-conduct.pdf

[11] Global e-Sustainability Initiative (GeSI) (2008) ICT key driver to a low-carbon society: The need for the right policy framework, presentation made by Luis Neves to the joint OECD/Danish National IT and Telecom Agency Workshop on ICTs and Environmental Challenges, Copenhagen, Denmark, 22-23 May 2008. www.oecd.org/dataoecd/42/27/40833651.pdf

[12] International Institute for Sustainable Development (IISD) (2008) ICTs, Adaptation to Climate Change, and Sustainable Development at the Edges: An IISD Commentary, IISD, Winnipeg, Canada. www.iisd.org/pdf/2008/com_ict_climate.pdf

[13] United Nations System Chief Executives Board for Coordination (2008) Acting on Climate Change: The UN System Delivering as One, United Nations, New York.

[14] Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2009) Measuring the Relationship between ICT and the Environment, OECD, Geneva.

[15] Ospina, A. V. and Heeks, R. (2010) Linking ICTs and Climate Change Adaptation: A Conceptual Framework for e-Resilience and e-Application, University of Manchester, Manchester. www.niccd.org/ConceptualPaper.pdf

Themes: